Psihologia clinică este o ramură a psihologiei care se concentrează pe diagnosticarea și tratarea problemelor și tulburărilor psihologice. Această ramură de psihologie implică utilizarea metodelor și tehnicilor de evaluare și tratament pentru a ajuta oamenii să își îmbunătățească sănătatea mintală și să își depășească problemele psihologice.
Psihologul clinician poate lucra intr-un spital, clinică sau cabinet individual, având ca activitate principală evaluarea clinică, psihodiagnosticul și intervenția psihologică a persoanelor a căror sănătate psihică este în dezechilibru. Aceste persoane pot fi pacienți psihiatrici sau pacienți aflați în condiții medicale (pacienți oncologici, cardio-vasculari, diabetici, din secțiile de obstetrică și ginecologie, pediatrie, clinici de infertilitate etc). De asemenea, pot fi și persoane care trec prin situații de viață ce afectează starea de bine psihoemoțională (accidente, conflict, divorț etc).
Psihologii clinicieni sunt specialiști care au studiat și au fost instruiți în evaluarea, diagnosticarea și tratamentul tulburărilor psihologice. Aceștia lucrează cu pacienți care suferă de o varietate de probleme, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburările alimentare, tulburările de personalitate, tulburările de somn, tulburările legate de consumul de substanțe și multe altele.
Psihologii clinicieni folosesc diverse metode și tehnici pentru a ajuta pacienții să își depășească problemele lor psihologice. În plus, psihologii clinicieni pot colabora cu medicii de familie și cu alți specialiști în domeniul sănătății pentru a oferi o îngrijire coordonată și integrată a sănătății mentale și fizice.
Exercițiu de mindfulness – ascultă muzică clasică…altfel.
Ce este mindfulness? Pur și simplu, este modalitatea de a-ți observa conștient experiențele de aici și acum, capacitatea de a fi pe deplin prezent și conștient de locul în care te afli.
Exercițiul pe care ți-l propun mai jos, este foarte interesant pentru că te poate ajuta să-ţi focalizezi atenţia pe aspecte specifice ale unui stimul complex: muzica clasică.
Știm deja că muzica clasică are numeroase beneficii asupra sănătății: reduce nivelul de stres și oboseala, este un calmant natural al durerii, scade tensiunea arterială, îmbunătățește funcțiile cognitive, reduce anxietatea, ajută somnul
Mai mult, ascultând muzică clasică, poate fi un bun exercițiu de practicare a conştiinţei depline.
Așadar, alege o piesă de muzică clasică. Poți alege o simfonie, un concert sau un cvartet de coarde. Nu contează ce alegi, atât timp cât piesa implică mai multe instrumente diferite, cântând împreună. Sonatele pentru pian sau vioară nu funcţionează pentru acest exercitiu. (Chiar dacă nu-ți place” muzica clasică, încearcă totuşi activitatea. Poate fi practicată şi cu alte genuri de muzică, dar am descoperit că este mai uşor să ne concentrăm atenţia asupra anumitor distincţii, acestea putând fi auzite mai clar în muzica clasică, comparativ cu alte genuri. Bineînțeles, poți practica exercițiul şi In sala de concert.)
Porneşte muzica şi începe să o asculți aşa cum ai face de obicei. După ce te-ai obişnuit puțin cu muzica, indreaptă-ți atenția asupra unui sunet anume sau asupra unui anumit set de instrumente. Dacă este o simfonie, poți începe prin a asculta instrumentele cu coarde. Concentrează-te asupra acelei părţi a muzicii. Fii conştient de coarde. Poți face diferenta intre sunetul violoncelului şi cel al viorilor? Dar cel al contrabasului? Poţi separa sunetul contrabasului de celelalte coarde?
Acum mută-ţi atenţia asupra altui instrument sau grup de instrumente din orchestră. Auzi trompetele? Dar instrumentele de percuție? Dar alte instrumente de suflat? Incearcă să numeşti diferitele instrumente, In timp ce le asculți. Dacă nu eşti prea familiarizat cu muzica clasică, pur şi simplu observă diferitele tipuri de sunete.
Remarci că se întâmplă ceva în timp ce te concentrezi alternativ asupra diferitelor instrumente? Incepi să te concentrezi asupra sunetului unui singur instrument sau grup de instrumente? Dacă procedezi aşa, unde dispar celelalte părţi ale orchestrei? Experimentează, mutându-ţi centrul atenţiei între diferitele sunete. Acum încearcă să îţi menţii atenția focalizată pe două seturi de sunete, în acelaşi timp. De exemplu, poți încerca să urmărești instrumentele cu coarde şi trompetele. Incearcă să nu te laşi „prins” de muzică. Observă în mod conştient şi etichetează sunetele. Ai putea continua acest exercițiu încercând să urmăreşti şi alte grupuri de instrumente. Sau ai putea observa cum mintea ta se deplasează între sunete. În ce moment eşti conştient de un singur sunet? In ce moment eşti conştient de mai multe sunete? Dacă doreşti, te poţi juca puţin cu asta.
Când ai terminat experimentarea ascultării unui singur sunet în contrast cu ascultarea mai multora, adu iarăși piesa muzicală, în întregul ei, în centrul atentiei tale. Fii conştient de toate instrumentele care cântă în acelaşi timp. Te surprinzi acordând mai multă atenţie anumitor sunete, comparativ cu altele? Poți auzi toate instrumentele în timp ce asculți piesa ca întreg? Ce se întâmplă atunci când asculti toate instrumentele împreună? Se modifică, devenind un sunet diferit, mai impunător, mai cuprinzător? Încearcă să identifici punctul in care câte un sunet singular se integrează în întregul piesei muzicale. Urmăreşte în mod conştient modul în care interacţionezi cu sunetul.
Dacă eşti iubitor de muzică clasică, acest exerciţiu poate fi deosebit de revelator. Asta pentru că, într-un anumit sens, modul în care ascultăm muzică seamănă cu modul în care ascultăm maşina de cuvinte pe care o numim minte. Pe parcursul crescendourilor pline de pasiune, sinele nostru observator este adesea absorbit de muzică. Suntem duşi într-o călătorie verbală. Totuşi, dacă reuşim să ne menţinem postura conştientă, în timp ce ascultăm, ne putem îmbogăţi experienţa în atât de multe feluri! Cât de plăcut este să poţi recunoaşte sunetele distincte pe care le produc diferitele instrumente, având în acelaşi timp mereu la îndemână posibilitatea de a alege să te laşi sedus de vreun pasaj încărcat cu pasiune!
Poate că vei învăţa să-ţi priveşti depresia sau anxietatea aşa cum ai privi o simfonie. Există multe piese muzicale melancolice, de o mare forță. Încearcă să fii conştient de emoţiile, gândurile, impulsurile şi senzaţiile tale, în modul în care ai putea conştientiza diferitele instrumente. Poţi detecta cum sună diversele note şi acorduri?
Poate fi fascinant să observi, în deplină conştiinţă, muzica experienţelor tale.
Asta este tot.
(exercițiu preluat din Terapia prin Acceptare și Angajament, Steven C. Hayes)