Biasurile sunt o categorie largă de noțiuni din logică însemnând, în general, o exagerare în favoarea sau împotriva unui lucru, a unei persoane sau a unui grup în comparație cu alt lucru, altă persoană sau alt grup, într-un mod considerat a fi incorect sau injust.
Biasul cognitiv reprezintă o scurtătură mentală, manifestată adesea sub forma unei erori în procesul de gândire, care apare în momentul procesării informațiilor provenite din mediul înconjurător.
„Peak-End Effect” – este o euristică psihologică care schimbă modul în care ne amintim evenimentele trecute.
Ne amintim o întâmplare din viața noastră sau judecăm o experiență în funcție de felul în care am simțit aceste lucruri în momentele de mare intensitate emoțională vârf, precum și de felul cum ne-am simțit când s-au încheiat aceste experiențe.
Termenul euristic (heuristic) era utilizat în limba greacă (heuriskein) precum şi în limba latină (heuristicus) cu sensul de a căuta, a descoperi. Euristic sau euristica sunt termeni utilizaţi în mod curent pentru a defini acel procedeu de luare a deciziei (sau de găsire a unei soluţii) care nu analizează toată cantitatea de informaţie disponibilă în acest sens.
Revenind la „peak-end effect”, acesta este un concept psihologic care descrie modul în care oamenii își amintesc și evaluează experiențele trecute.
Acest fenomen a fost identificat și studiat de către Daniel Kahneman (https://psycnet.apa.org/doiLanding…), laureat al Premiului Nobel pentru Economie și de către colegii săi. Potrivit acestui concept, în evaluarea unei experiențe oamenii acordă o atenție deosebită momentelor cele mai intense (vârfurilor) și finalului acelei experiențe.
În schimb, alte detalii și durata întregii experiențe tind să fie mai puțin relevante în procesul de amintire și evaluare.
Primul aspect important este „vârful” experienței. Aceasta poate fi un moment deosebit de plăcut sau de neplăcut, cum ar fi un moment de extaz sau o durere intensă.
Indiferent de natura sa, vârful are un impact puternic asupra modului în care percepem și evaluăm ulterior experiența respectivă.
Al doilea aspect cheie este finalul experienței.
Chiar dacă o experiență nu a fost în întregime plăcută, dacă se încheie într-un mod pozitiv, acesta va avea un impact semnificativ asupra evaluării globale a întregii experiențe.
De exemplu, dacă o vacanță a fost, în general, obositoare și plină de efort, dar în ultima zi ai avut o experiență extraordinară, aceasta va influența în mod substanțial percepția ta asupra întregii vacanțe.
În ceea ce privește celelalte detalii și durata experienței, acestea sunt adesea uitate sau trecute cu vederea în procesul de evaluare.
De exemplu, o persoană care a petrecut o oră la un concert poate să nu-și amintească toate cântecele interpretate sau chiar să nu-și amintească exact cât timp a durat concertul.
În schimb, vor fi mai susceptibili să-și amintească un moment culminant din concert și cum s-a încheiat acesta. Acest lucru creează uneori o discrepanță între experiența reală și amintire.
Efectul vârfului și finalului are implicații semnificative în diferite domenii, inclusiv în marketing și publicitate. Companiile pot utiliza acest efect pentru a crea experiențe memorabile și pozitive pentru clienți, concentrându-se pe momentele deosebite și asigurându-se că experiența se încheie într-un mod satisfăcător.
Efectul de vârf are o influență puternică asupra amintirilor noastre – deci…deciziile noastre viitoare.
Și uneori funcționează împotriva noastră.
Kahneman spune: „Nu alegem între experiențe, alegem între amintirile experiențelor.”
Exemplu:
Un hotel în care am stat într-o vacanță acum ceva ani, are o tradiție.
Te întâmpină la intrare cu prăjituri, apă rece și un mic prosop umezit pentru a te șterge pe mâini sau pe față, după o lungă călătorie.
Este genial. Cum poți uita asta?
Gestul simplu de a oferi o prăjitură la check-in este sinonim cu promisiunea hotelului de a o feri oaspeților o primire deosebită și un sejur de neuitat.
Acest lucru crează un „peak-end effect” pozitiv în experiența oaspeților.
Oamenii ar putea uita toate facilitățile medii ale hotelului, dar își amintesc de acea prăjitură. Inteligentă mișcare.
Acest concept ne ajută să înțelegem că nu toate aspectele unei experiențe sunt egale în ceea ce privește influența lor asupra percepției noastre. Astfel, putem fi mai conștienți de modul în care proiectăm și oferim experiențe pentru a crea impact pozitiv asupra celorlalți.
De asemenea, în viața de zi cu zi, putem aplica acest concept în mod conștient pentru a ne îmbunătăți experiențele personale. Putem căuta să intensificăm momentele pozitive și să ne asigurăm că ne încheiem activitățile într-un mod plăcut. De exemplu, într-o seară la restaurant, putem alege cu grijă mâncarea preferată și să te asiguri că închei masa cu o prăjitură delicioasă la final.
„Peak-end effect” ne amintește că percepția noastră asupra experiențelor este modelată de emoțiile intense și de rezultatul final. Prin înțelegerea și aplicarea acestui concept, putem crea și evalua experiențe într-un mod mai conștient și mai plin de satisfacție.
În final, efectul vârfului și finalului ne arată că nu contează doar durata sau detaliile unei experiențe, ci modul în care aceasta ne afectează emoțional și cum se încheie. Așadar, să acordăm o atenție specială momentelor deosebite și să ne asigurăm că finalurile sunt memorabile, pentru a ne bucura de experiențe mai pline de semnificație în viața noastră de zi cu zi.