Defini\u021bia hipnozei dat\u0103 de APA \u2013 Asocia\u021bia Psihologilor Americani: *Hipnoza implic\u0103 aplicarea unei proceduri prin intermediul c\u0103reia i se explic\u0103 subiectului faptul c\u0103 i se vor administra anumite sugestii pentru a-l ajuta s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 o serie de experien\u021be de tip imaginativ. Hipnoza presupune faptul c\u0103 o persoan\u0103 va fi ghidat\u0103 de o alt\u0103 persoana (hipnoterapeutul) s\u0103 r\u0103spund\u0103 la sugestii care aduc modific\u0103ri ale unor experien\u021be subiective ce vizeaz\u0103 percep\u021biile, senza\u021biile, emo\u021biile, g\u00e2ndurile \u0219i comportamentele. *<\/p>\n\n\n\n
Hipnoterapia <\/strong>sau terapia prin hipnoz\u0103<\/strong> este utilizat\u0103 ast\u0103zi \u00een practica psihoterapeutica pentru efectele benefice asupra sistemului cardiovascular \u0219i respirator, activitatii alfa a creierului, conductivitatii dermului, planului afectiv.<\/p>\n\n\n\n Printre numeroasele aplica\u021bii \u00een\nhipnoterapie<\/strong> se enumara eliminarea obiceiurilor nedorite \u0219i a\ndependen\u021belor<\/em> (fumat, alcool), producerea analgeziei<\/em>, tratamentul\ninsomniilor<\/em>, afectiuni dermatologice<\/em>, tulburari de\ndinamica sexuala<\/em>, controlul greutatii corporale<\/em>, tulburari\nnevrotice<\/em>.<\/p>\n\n\n\n Hipnoterapia \u0219i fenomenul de hipnoz\u0103 nu au nimic \u00een\ncomun cu magia sau supranaturalul, ci pur \u0219i simplu exploateaz\u0103 capacitatea min\u021bii\numane de a se concentra \u0219i a se lasa absorbit\u0103 de un scenariu. Fenomenele\nhipnotice<\/strong> fac parte din via\u021ba cotidiana – de exemplu atunci cand citim\ncu interes o carte sau urmarim cu atentie un film \u0219i nici nu observam c\u0103 ne-a\namortit mana intr-o pozitie incomoda sau tresarim cand ne striga cineva.<\/p>\n\n\n\n Astfel, hipnoza este doar o stare\nmodificat\u0103 de con\u0219tiin\u021b\u0103<\/strong>, asem\u0103n\u0103toare cu relaxarea sau cu st\u0103riIe\nmeditative specifice unor culturi orientale. Terapia prin hipnoz\u0103 promoveaza\nschimbarea \u0219i rezolvarea problemelor prin facilitarea r\u0103spunsului la\nsugestii<\/em> \u0219i analizarea con\u021binutului incon\u0219tient<\/em> ce\nprovoaca st\u0103ri patologice \u00een con\u0219tient. Hipnoterapia are trei forme esentiale:\nterapie centrata pe simptom<\/strong> – eliminarea simptomelor;\npsihoterapia analitica sau hipnanaliza <\/strong>(o imbinare intre hipnoz\u0103\n\u0219i psihanaliza); sisteme care imbina hipnoza cu psihoterapii scurte<\/strong> de\norientare comportamentala \u0219i experientala.<\/p>\n\n\n\n Cum func\u021bioneaz\u0103\nhipnoza? De-a lungul timpului au aparut diverse teorii care au\nincercat sa explice fenomenul de hipnoz\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u2022 Fluidul vital – magnetismul\nanimal<\/strong>. Este cea mai veche teorie \u0219i \u00eei apartine lui Franz Anton Mesmer,\ncare credea \u00een existenta unui fluid care circula dinspre corpul\nhipnotizatorului spre cel al pacientului – magnetismul animal. Ipoteza a fost\ninfirmata, insa existenta fenomenului hipnotic nu a putut fi negata.<\/p>\n\n\n\n \u2022 Hipnoza ca fenomen psihopatologic<\/strong>.\nSusceptibilitatea hipnotica a fost considerata a fi un simptom al isteriei,\ncrezandu-se c\u0103 o persoana sanatoasa \u0219i echilibrata psihic nu poate fi\nhipnotizata. Cercetarile ulterioare au infirmat aceasta ipoteza.<\/p>\n\n\n\n \u2022 Hipnoza \u0219i somnul<\/strong>. Datorit\u0103\nasemanarilor aparente dintre cele doua st\u0103ri, s-a presupus c\u0103 hipnoza face\nparte din aceeasi categorie de fenomene ca somnul. Totusi, o persoana\nhipnotizata poate fi \u00een acelasi timp activa, \u0219i s-a demonstrat c\u0103 undele\ncerebrale din timpul hipnozei sunt specifice st\u0103rii de veghe relaxata – unde\nalfa<\/em>, \u00een timp ce pentru somn sunt specifice unde mai lente. O persoana\neste cu atat mai hipnotizabil\u0103 cu cat are unde alfa mai bine reprezentate.<\/p>\n\n\n\n \u2022 Interpretarea unui rol<\/strong>. S-a\nconsiderat c\u0103 subiectul joaca rolul persoanei hipnotizate, conformandu-se\nindicatiilor terapeutului \u0219i comportandu-se asa cum crede c\u0103 trebuie sa se\ncomporte o persoana aflata \u00een starea de hipnoz\u0103. Teoria se datoreaza legaturii\nintre susceptibilitatea hipnotica \u0219i talentul actoricesc. Totusi aceasta\nipoteza nu poate explica efectul de anestezie al hipnozei – folosit \u00een\ninterventii chirurgicale majore sau fenomenele de autohipnoza.<\/p>\n\n\n\n \u2022 Hipnoza \u0219i psihanaliza<\/strong>. Pentru\nexplicarea fenomenului hipnotic s-au utilizat conceptele psihanalizei \u0219i astfel\nhipnoza a fost definita ca o intoarcere a subiectului la trairile specifice\nvarstelor copilariei. Relatia dintre terapeut \u0219i pacient este una de\nsubordonare, subiectul identificand medicul cu figura paterna sau materna \u0219i\nadoptand o atitudine supusa, respectiv protectoare. Daca practica terapeutica\ns-a dovedit a fi utila \u00een imbinarea intre hipnoz\u0103 \u0219i psihanaliza, conceptele\ncelei din urma nu pot explica insa fenomenele de autohipnoza.<\/p>\n\n\n\n \u2022 Teoria tridimensionala<\/strong>.\nHipnoza este o stare alterata a constiintei, ce trebuie privita din trei\nperspective: tendinta de a juca rolul unei persoane hipnotizate, profunzimea transei\nhipnotice \u0219i fenomenul de regresie ce aduce \u00een prezent aspectele specifice\ncopilariei. Nici aceasta teorie nu explica diferentele individuale de\nprofunzime a st\u0103rii de hipnoz\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u2022 Teoria comportamental\u0103<\/strong>. Se are \u00een vedere\nrolul urm\u0103torilor factori: motivatia <\/em>\u0219i atitudinea <\/em>pacientului,\nprecum \u0219i asteptarile <\/em>\u00een producerea reac\u021biilor sugerate.\nAtunci cand acesti factori sunt pozitivi, favorizeaza susceptibilitatea \u0219i se\nproduc fenomene asemanatoare ceor hipnotice – \u00een speta analgezia moderata.\nExtrapol\u00e2nd, s-a afirmat c\u0103 hipnoza este doar o manifestare mai accentuata a\nreceptivitatii la sugestii. Totusi nu putem presupune c\u0103 obtinerea unor\nsituatii asemanatoare celor din timpul hipnozei identifica sugestia cu starea\nde hipnoz\u0103.<\/p>\n\n\n\n Sugestia \u00een hipnoterapie Pentru a fi eficiente \u00een terapia prin hipnoz\u0103, sugestiile trebuie sa\nfie acceptate de catre pacient, sa fie \u00een acord cu sistemul de valori al\nacestuia, sa nu fie prea lungi, sa fie exprimate \u00een termeni pozitivi, sa fie\nsimple \u0219i realiste, sa fie convingatoare \u0219i sa serveasca obiectivului\nhipnoterapiei. Sugestiile hipnotice pot fi verbale directe sau\nindirecte (insinuari, rugaminti), metafore, nonverbale –\nimagini mentale, tonalitatea vocii, manipulare fizica.<\/p>\n\n\n\n \u00cen general sugestiile \u00een hipnoterapie sunt de natura post-hipnotica,\ndestinate pentru a obtine o schimbare a comportamentului pe o perioada de la\ncateva zile pana la intreaga via\u021ba. Pentru un maximum de eficienta, sugestiile\nsunt repetate \u00een mai multe sedinte de terapie.<\/p>\n\n\n\n Sugestibilitatea sau capacitatea subiectului de a reactiona la sugestii\nreprezinta premisa transformarii situatiei sugestiei \u00een comportamentul sugerat.\nSugestibilitatea presupune existenta unor predispozitii ale\nsubiectului: imaginatia; transpunerea – empatizare, imitare \u0219i\ninvatare sociala; conformarea sociala; subordonarea – supunerea \u00een\nfata incitatiei; captarea – orientarea selectiva spre sursa\nincitatiei.<\/p>\n\n\n\n Inductia hipnotica Inductia hipnotica propriu-zisa are loc \u00een modul urmator: pacientul omite\nstimulii perturbatori externi \u0219i se concentreaza pe un obiect de dimensiuni\nmici, plasat pe o zona a corpului sau, \u00een acelasi timp ascultand sugestiile\nterapeutului ce indeamna la calm, relaxare \u0219i somnolenta. Exista mai multe\nvariatii \u0219i tehnici de inductie hipnotica, insa majoritatea\npresupun pozitia culcata, relaxarea musculara \u0219i fixarea\nprivirii intr-un punct, urmata de inchiderea ochilor.<\/p>\n\n\n\n Odata intrat \u00een transa hipnotica – cu ajutorul sugestiilor de\nrelaxare verbalizate de terapeut, pacientul este caracterizat\nde imobilitatea posturala \u00een absenta sugestiilor de miscare, pasivitate,\nlipsa dorintei de a comunica, un limbaj sarac, orientarea selectiva a atentiei,\nexpresia lipsita de efort, implicarea experientiala, disponibilitatea de a\nexperimenta, flexibilitate, modificari ale perceptiei, distorsiunea timpului,\namnezie.<\/p>\n\n\n\n Dupa instalarea transei hipnotice terapeutul va adanci aceasta\nstare – \u0219i implicit cea de relaxare, tot prin sugestii hipnotice. \u00cen momentul \u00een\ncare pacientul se afla intr-o stare profunda de transa hipnotica, i se\nadministreaza sugestiile terapeutice necesare vindecarii sau conforme\ncu scopul terapiei hipnotice (sa nu-\u0219i mai doreasca sa consume tutun sau\nalcool, etc.).<\/p>\n\n\n\n Dehipnotizarea se realizeaza la fel ca intrarea \u00een transa: gradual,\nprin sugestii (sugestiile de trezire din transa trebuie sa le anuleze pe cele\nde relaxare). \u00cen cazuri foarte rare pacientii prezinta dureri de cap, ameteli\nsau st\u0103ri de voma dupa revenirea din hipnoz\u0103. Aceste efecte se datoreaza\nunei hipnoze realizate prea rapid, unor sugestii formulate eronat, sau\nrezistentei incon\u0219tiente a subiectului la tratament, \u0219i se pot remedia\nprin repetarea hipnozei, de aceasta data terapeutul sugerandu-i pacientului c\u0103\nse va simti bine dupa incheierea tratamentului. Totodata este indicata o\nterapie mai profunda decat hipnoza centrata pe simptom, care sa analizeze\nrezistentele \u0219i conflictele incon\u0219tiente. Acest tip de terapie se\nnumeste hipnanaliza.<\/p>\n\n\n\n Hipnanaliza imbina tehnicile de hipnoz\u0103: tehnici\nde inducere \u0219i adancire a transei hipnotice, cu unele metode\nspecifice psihanalizei<\/a>:\ntehnica asociatiilor libere, interpretarea rezistentelor \u0219i a\nmecanismelor de aparare, analiza transferului, interpretarea viselor.\nAvantajul fata de psihanaliza este faptul c\u0103 hipnanaliza este terapie de\nscurta durata.<\/p>\n\n\n\n
\nSugestia reprezinta o incitatie – situatie, sugestie sau stimul\nsugestiv – capabila sa obtina o reactie spontana, nemediata de instantele\nreflexive ale gandirii. Din punctul de vedere al adaptarii la mediu, sugestiile\nnegative provoaca reac\u021bii neadecvate – confundari, distorsionari; sugestiile\npozitive intaresc adaptarea la realitate prin actualizarea disponibilitatilor\nlatente ale psihicului; iar sugestiile neutre provoaca reac\u021bii\nnerelevante pentru adaptare.<\/p>\n\n\n\n
\nEste procedeul prin care se realizeaza transa hipnotica. Inductia\nhipnotica urmeaza mai multi pasi: etapa de pregatire, inductia hipnotica\npropriu-zisa \u0219i adancirea transei hipnotice, urmata de dehipnotizare.\nInainte de a trece la etapa de inductie hipnotica propriu-zisa, terapeutul\nexplica pacientului \u00een ce consta hipnoza, ce se asteapta de la el \u0219i ce efecte\npoate avea terapia, apoi se testeaza gradul de sugestibilitate prin teste\naplicate \u00een stare de veghe – testul oscilatiei corpului, testul\ncatalepsiei pleoapelor, testul inclest\u0103rii degetelor, testul rigiditatii\nbralului.<\/p>\n\n\n\n