<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
sursa: cognitrom.ro, paxonline.ro<\/p>\n\n\n\n
Baumeister, R.F., Bratslavsky, E., Finkenauer, C., Vohs, K.D. (2001). Bad Is Stronger Than Good. Review of General Psychology, vol. 5, no. 4, p. 323-370.<\/p>\n\n\n\n
Dintotdeauna, evenimentele nepl\u0103cute au l\u0103sat urme mai profunde \u015fi au persistat mai mult timp \u00een mintea noastr\u0103 dec\u00e2t evenimentele pl\u0103cute sau frumoase. Pierderea cuiva drag sau a unor obiecte, situa\u0163ii \u00een care am gre\u015fit, momente \u00een care am fost critica\u0163i sau amenin\u0163a\u0163i \u015fi multe altele au un efect mai mare asupra vie\u0163ilor noastre dec\u00e2t situa\u0163ii \u00een care ni s-au petrecut lucruri frumoase, precum un premiu \u00een bani, o vorb\u0103 bun\u0103, un ajutor primit de la un prieten, o promovare. Nu frecven\u0163a evenimentelor negative face ca acestea s\u0103 fie mai prezente \u00een mintea noastr\u0103 sau s\u0103 aib\u0103 efecte mai puternice asupra vie\u0163ii noastre. \u00cen via\u0163\u0103 avem parte at\u00e2t de evenimente negative c\u00e2t \u015fi de evenimente pozitive. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca uneori s\u0103 pierdem, alteori c\u00e2\u015ftig\u0103m, uneori gre\u015fim, alteori lucrurile ne ies perfect, uneori suntem critica\u0163i, alteori suntem l\u0103uda\u0163i etc. Cu toate acestea, multe sau pu\u0163ine, se pare c\u0103 evenimentele negative c\u00e2nt\u0103resc mai mult dec\u00e2t cele pozitive.<\/p>\n\n\n\n
BINE vs. R\u0102U<\/strong><\/p>\n\n\n\n Cercet\u0103rile din psihologie \u015fi chiar cele din medicin\u0103 \u00ee\u015fi concentreaz\u0103 eforturile mai degrab\u0103 asupra aspectelor negative (tulbur\u0103ri, boli asociate, complica\u0163ii, efecte adverse etc.) \u015fi mai pu\u0163in asupra aspectelor pozitive, cum ar fi starea de bine sau de s\u0103n\u0103tate, sentimentul de fericire. Num\u0103rul studiilor care sunt dedicate fenomenelor negative este aproape de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t cel al studiilor care se ocup\u0103 de aspecte pozitive. Oamenii vorbesc mai mult timp despre ceva r\u0103u ce s-a \u00eent\u00e2mplat, dec\u00e2t despre un moment de bucurie. G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 la un moment fericit din via\u0163a dumneavoastr\u0103. C\u00e2t timp a\u0163i vorbit despre acel eveniment? Sau c\u00e2t timp a fost prezent \u00een mintea dumneavoastr\u0103? G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 apoi la un eveniment negativ care vi s-a \u00eent\u00e2mplat. C\u00e2t timp a\u0163i petrecut vorbind despre ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat? C\u00e2t timp a fost prezent \u00een mintea dumneavoastr\u0103 acel eveniment? G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u00e2te resurse investi\u0163i atunci c\u00e2nd vi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva frumos \u015fi c\u00e2te resurse investi\u0163i pentru a face fa\u0163\u0103 unei probleme? De ce r\u0103ul este mai puternic dec\u00e2t binele? Motivele sunt multiple, cum ar fi:<\/p>\n\n\n\n De-a lungul evolu\u0163iei noastre ca specie, ne-am confruntat cu multe pericole \u015fi cu mul\u0163i du\u015fmani: animale s\u0103lbatice, dezastre naturale, r\u0103zboaie sau alte forme de violen\u0163\u0103 \u00eentre oameni.<\/p>\n\n\n\n Pentru a-\u015fi asigura supravie\u0163uirea, oamenii au fost nevoi\u0163i s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 cum s\u0103 se protejeze sau s\u0103 se fereasc\u0103 de aceste pericole. Nu \u00ee\u015fi puteau permite s\u0103 ignore ori s\u0103 desconsidere pericolul, pentru c\u0103 acest lucru putea avea urm\u0103ri dezastruoase: oamenii puteau pierde bunuri importante, precum casa, recolta sau animelele, ei sau familiile lor puteau fi r\u0103ni\u0163i grav sau chiar puteau muri! De-a lungul evolu\u0163iei oamenii au \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 este mai bine s\u0103 reac\u0163ioneze la pericole, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd acestea se dovedesc a fi false pericole. Au \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 este mai adaptativ pentru ei s\u0103 reac\u0163ioneze la false pericole dec\u00e2t s\u0103 nu reac\u0163ioneze deloc. Costurile sunt mai mari atunci c\u00e2nd \u201eratezi\u201d un pericol dec\u00e2t atunci c\u00e2nd \u201eratezi\u201d o oportunitate. Este un lucru s\u0103 nu vezi bizonul care se apropie sau du\u015fmanul care \u00eencearc\u0103 s\u0103 te r\u0103neasc\u0103 \u015fi este cu totul altceva s\u0103 ratezi un r\u0103s\u0103rit de soare pe care \u0163i-ar fi pl\u0103cut s\u0103-l vezi sau o discu\u0163ie cu cineva drag. Consecin\u0163ele sunt diferite: \u00een prima situa\u0163ie ai putea muri sau ai putea fi r\u0103nit, \u00een a doua ai putea fi sup\u0103rat, ai putea regreta, dar acest lucru nu \u00ee\u0163i va afecta supravie\u0163uirea. Astfel de experien\u0163e \u015fi consecin\u0163ele ce le pot avea penru supravie\u0163uire au f\u0103cut omul s\u0103 fie mai atent la pericole, s\u0103 proceseze mai mult situa\u0163iile problematice, de pericol, pentru a g\u0103si cele mai bune solu\u0163ii. Pentru supravie\u0163uire era mult mai important \u015fi mai urgent s\u0103 fim aten\u0163i la posibilele consecin\u0163e negative. Nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu ne mai bucur\u0103m de nimic, c\u0103 micile bucurii nu conteaz\u0103 sau c\u0103 nu ne mai intereseaz\u0103 oportunit\u0103\u0163ile, doar c\u0103 ele nu persist\u0103 at\u00e2t de mult \u00een mintea noastr\u0103. Nu trebuie procesate at\u00e2t de mult. Momentele de bucurie le tr\u0103im pur \u015fi simplu, nu ne g\u00e2ndim prea mult de ce ni s-au \u00eent\u00e2mplat, care ar putea fi consecin\u0163ele. Suntem prea ocupa\u0163i cu a ne bucura de ele pentru a mai fi aten\u0163i \u015fi la altceva.<\/p>\n\n\n\n 2. R\u0103ul doare mai tare<\/strong><\/p>\n\n\n\n Un alt element important care face ca r\u0103ul s\u0103 fie mai puternic dec\u00e2t binele este felul \u00een care ne obi\u015fnuim cu r\u0103ul \u015fi cu binele. Cu binele ne obi\u015fnuim foarte repede. Dup\u0103 ce tr\u0103im un eveniment pl\u0103cut, urmeaz\u0103 o scurt\u0103 perioad\u0103 \u00een care suntem mai bucuro\u015fi dec\u00e2t eram \u00eenainte, \u00eens\u0103 destul de repede ne \u00eentoarcem la felul nostru de a fi, ne bucur\u0103m ca \u015fi \u00eenainte, nici mai mult, nici mai pu\u0163in. Momentele de bucurie nu au efecte pe termen lung, nu schimb\u0103 cu nimic felul \u00een care reac\u0163ion\u0103m la bine. Dac\u0103, \u00eens\u0103, ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva r\u0103u, atunci ne e greu s\u0103 ne adapt\u0103m la noua situa\u0163ie, ne e mult mai greu s\u0103 ne obi\u015fnuim cu r\u0103ul suferit. Mintea noastr\u0103 are nevoie de mai mult timp pentru a putea integra un eveniment negativ \u00een via\u0163a noastr\u0103. Pentru bucurii e loc oric\u00e2nd, oriunde. Efectele pe termen lung ale unui eveniment negativ sunt mult mai puternice. Tr\u0103irea unui eveniment negativ poate s\u0103 influen\u0163eze felul \u00een care vom reac\u0163iona pe viitor la evenimente negative. Evenimentele negative pot fi adev\u0103rate lec\u0163ii de via\u0163\u0103, ele solicit\u00e2nd mai multe resurse \u00een \u00eencercarea noastr\u0103 de a le face fa\u0163\u0103. Sunt studii care au ar\u0103tat c\u0103 atunci c\u00e2nd este vorba de a pierde sau a c\u00e2\u015ftiga acela\u015fi lucru (de exemplu o ma\u015fin\u0103) emo\u0163iile sunt mult mai intense atunci c\u00e2nd pierdem dec\u00e2t atunci c\u00e2nd c\u00e2\u015ftig\u0103m. Petrecem mult mai mult timp g\u00e2ndindu-ne c\u0103 am pierdut, fa\u0163\u0103 de c\u00e2t timp petrecem g\u00e2ndindu-ne c\u0103 am c\u00e2\u015ftigat. Din nou emo\u0163iile negative sunt mai puternice dec\u00e2t cele pozitive. Atunci c\u00e2nd tr\u0103im un eveniment nepl\u0103cut suntem tri\u015fti, sup\u0103ra\u0163i sau nervo\u015fi. Dac\u0103 ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva bun, ne bucur\u0103m, suntem relaxa\u0163i \u015fi mul\u0163umi\u0163i. Ar p\u0103rea c\u0103 efectele evenimentelor asupra felului \u00een care ne sim\u0163im (r\u0103u sau bine), sunt la fel de puternice: r\u0103ul determin\u0103 tr\u0103iri negative, iar binele ne face s\u0103 tr\u0103im emo\u0163ii pozitive, ambele de aproximativ aceea\u015fi intensitate. Nu este, \u00eens\u0103, a\u015fa! Puterea emo\u0163iilor negative este din nou mai mare. Emo\u0163iile negative au puterea de a le \u201epune \u00een umbr\u0103\u201d pe cele pozitive. Timp de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 numai lucruri minunate \u015fi bucurii. Dup\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva nepl\u0103cut. Acest singur eveniment nepl\u0103cut are puterea de a \u201ebascula\u201d toat\u0103 bucuria sim\u0163it\u0103 timp de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Nimic din ce a fost pl\u0103cut \u015fi frumos nu mai conteaz\u0103, singurul lucru prezent \u00een mintea noastr\u0103 este evenimentul nepl\u0103cut care ni s-a \u00eent\u00e2mplat. Reversul pove\u015ftii nu este \u00eens\u0103 valabil. Timp de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 suntem neferici\u0163i, avem parte doar de probleme. La un moment dat ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva frumos, avem parte de o bucurie. Puterea acestei bucurii nu este \u00eens\u0103 suficient de mare \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u201e\u015ftearg\u0103\u201d problemele cu care ne confrunt\u0103m de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Este posibil s\u0103 ne sim\u0163im pu\u0163in mai bine pe moment. Dar este un efect de scurt\u0103 durat\u0103. Problemele ne vor reveni \u00een minte \u015fi vom uita de mica bucurie de care am avut parte. Suntem mult mai preocupa\u0163i de a nu ne fi r\u0103u dec\u00e2t de a ne fi bine. Depunem eforturi mai mari pentru a nu ne fi r\u0103u dec\u00e2t pentru a ne fi bine.<\/p>\n\n\n\n \u015ei din nou, r\u0103ul se dovede\u015fte a fi mai puternic dec\u00e2t binele.<\/p>\n\n\n\n Evenimentele negative ne afecteaz\u0103 mai mult dec\u00e2t cele pozitive, chiar \u015fi la nivel fiziologic. Un stimul negativ ne face s\u0103 reac\u0163ion\u0103m mai puternic dec\u00e2t un stimul pozitiv. Astfel, reac\u0163ion\u0103m mai repede \u015fi mai puternic la un miros nepl\u0103cut (ne ferim, ne str\u00e2mb\u0103m, ne acoperim nasul etc.) dec\u00e2t la un miros pl\u0103cut. Cearta dintre doi oameni ne atrage aten\u0163ia mult mai repede dec\u00e2t o discu\u0163ie amuzant\u0103 \u00eentre dou\u0103 persoane.<\/p>\n\n\n\n De asemenea, un feedback negativ sau o reac\u0163ie negativ\u0103 din partea altora ca urmare a performan\u0163elor noastre (afl\u0103m c\u0103 am gre\u015fit, c\u0103 ceila\u0163i nu sunt mul\u0163umi\u0163i, nu ne plac etc.) ne afecteaz\u0103 mai mult dec\u00e2t dac\u0103 avem un feedback sau o reac\u0163ie pozitiv\u0103 (\u015ftim c\u0103 am reu\u015fit, c\u0103 ceilal\u0163i ne plac etc.). G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 la o situa\u0163ie personal\u0103 de performan\u0163\u0103. Ce v-a preocupat mai mult: faptul c\u0103 a\u0163i fost l\u0103udat sau faptul c\u0103 a\u0163i fost criticat, faptul c\u0103 a\u0163i reu\u015fit sau faptul c\u0103 a\u0163i pierdut? Un feedback negativ poate diminua stima de sine, \u00eencrederea \u00een propria persoan\u0103 mai mult, pe c\u00e2nd un feedback pozitiv nu prea poate cre\u015fte stima de sine sau \u00eencrederea. Ne deranjeaz\u0103 mult mai mult atunci c\u00e2nd cineva ne critic\u0103, fa\u0163\u0103 de c\u00e2t ne bucur\u0103m atunci c\u00e2nd cineva ne laud\u0103. Petrecem mai mult timp \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00een\u0163elegem de ce am gre\u015fit, fa\u0163\u0103 de timpul petrecut pentru a \u00een\u0163elege de ce am f\u0103cut ceva bine. Creierul nostru a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 acorde mai pu\u0163in timp \u015fi mai pu\u0163in\u0103 aten\u0163ie bucuriilor, reu\u015fitelor, momentelor de fericire. Face acest lucru deoarece a v\u0103zut c\u0103 pentru a supravie\u0163ui trebuie s\u0103 acorde mai mult timp \u015fi mai multe resurse amenin\u0163\u0103rilor. Tot ceea ce este negativ, nepl\u0103cut, nedorit, ne capteaz\u0103 aten\u0163ia mult mai repede dec\u00e2t tot ce este pozitiv, pl\u0103cut. Este o lec\u0163ie \u00eenv\u0103\u0163at\u0103 de-a lungul evolu\u0163iei speciei umane. Investim mult mai multe resurse pentru a face fa\u0163\u0103 r\u0103ului pentru c\u0103 am \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 dac\u0103 nu reac\u0163ion\u0103m la timp, consecin\u0163ele pot fi grave. Nu investim la fel de multe resurse c\u00e2nd avem de-a face cu binele pentru c\u0103 am \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 \u015fi dac\u0103 rat\u0103m o bucurie consecin\u0163ele nu sunt at\u00e2t de grave, \u00een nici un caz nu reprezint\u0103 un pericol pentru supravie\u0163uire.<\/p>\n\n\n\n 3. R\u0103ul persist\u0103 mai mult timp<\/strong><\/p>\n\n\n\n Consecin\u0163ele evenimentelor negative dureaz\u0103 mult mai mult dec\u00e2t consecin\u0163ele evenimentelor pozitive. De exemplu, o zi proast\u0103 ne afecteaz\u0103 \u015fi dup\u0103 ce a trecut, e foarte posibil ca \u00eenc\u0103 s\u0103 ne mai g\u00e2ndim la ce ni s-a \u00eent\u00e2mplat, s\u0103 continu\u0103m s\u0103 c\u0103ut\u0103m solu\u0163ii, putem fi \u00eenc\u0103 sup\u0103ra\u0163i. Un eveniment negativ poate avea consecin\u0163e nedorite, dar poate avea \u015fi consecin\u0163e adaptative pentru noi. Atunci c\u00e2nd ne confrunt\u0103m cu o problem\u0103 petrecem mai mult timp \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eei facem fa\u0163\u0103, s\u0103 g\u0103sim solu\u0163ii \u015fi pe viitor dac\u0103 ne vom confrunta cu probleme similare vom \u015fti s\u0103 le facem fa\u0163\u0103. \u015eansele s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m ceva din experien\u0163a pe care o tr\u0103im sunt mult mai mari. Un singur eveniment traumatic (accident, boal\u0103, r\u0103nire, pierdere etc.) poate avea efecte pe termen lung asupra echilibrului emo\u0163ional, asupra comportamentului \u015fi atitudinilor, asupra stimei de sine sau a st\u0103rii de bine. Evenimentele pozitive, chiar \u015fi mai multe la num\u0103r (laude, c\u00e2\u015ftiguri sau succese diverse etc.) nu au efecte de lung\u0103 durat\u0103 asupra noastr\u0103, ci se limiteaz\u0103 la momentul \u00een care s-au produs ele. Ne sim\u0163im bine, ne bucur\u0103m. Nu investim foarte multe resurse pentru a analiza ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103, pur \u015fi simplu ne bucur\u0103m de ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 f\u0103r\u0103 a c\u0103uta s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m o lec\u0163ie din asta.<\/p>\n\n\n\n 4. Binele nu conteaz\u0103 at\u00e2t de mult<\/strong><\/p>\n\n\n\n Consecin\u0163ele r\u0103ului sunt mai puternice \u015fi mai \u00eendelungate dec\u00e2t consecin\u0163ele binelui. Efectele binelui chiar dac\u0103 \u00eel tr\u0103im intens, nu dureaz\u0103 mult timp. Binele nu ne ofer\u0103 nici o garan\u0163ie \u00eempotriva r\u0103ului. Un singur eveniment nepl\u0103cut poate s\u0103 anuleaze toat\u0103 bucuria de p\u00e2n\u0103 atunci. Faptul c\u0103 ai tr\u0103it mai multe evenimente pozitive, bucurii, \u00eempliniri, nu reprezint\u0103 un scut \u00eempotriva r\u0103ului. Experien\u0163ele negative, at\u00e2ta timp c\u00e2t nu te doboar\u0103, te fac mai puternic. Lec\u0163iile pe care le \u00eenve\u0163i prin confruntarea cu r\u0103ul te protejeaz\u0103 pe viitor, acest lucru le-a asigurat supravie\u0163uirea str\u0103mo\u015filor no\u015ftri.<\/p>\n\n\n\n Nu e suficient ca binele s\u0103 existe, e mult mai important ca r\u0103ul s\u0103 nu fie prezent.<\/p>\n\n\n\n Rela\u0163ia dintre doi oameni este mai bun\u0103 nu neap\u0103rat pentru c\u0103 ei vorbesc sau se poart\u0103 frumos unul cu cel\u0103lalt, ci pentru c\u0103 nu se ceart\u0103, nu au dispute sau conflicte. Prezen\u0163a conflictelor, a certurilor, lipsa suportului social au un efect negativ mult mai puternic \u015fi mai durabil asupra st\u0103rii de bine \u015fi de s\u0103n\u0103tate fizic\u0103 \u015fi psihic\u0103 \u00een compara\u0163ie cu efectele momentelor de bucurie, lini\u015fte \u015fi suport. \u00cen acela\u015fi timp o rela\u0163ie devine mai puternic\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce un cuplu dep\u0103\u015fe\u015fte, \u00eempreun\u0103, problemele pe care le are sau diferite evenimente negative cu care se confrunt\u0103. Micile bucurii sunt desigur cele care ofer\u0103 armonie rela\u0163iei, dar nu sunt suficiente pentru a asigura durata \u015fi puterea rela\u0163iei respective. Ca \u015fi binele, r\u0103ul se contamineaz\u0103. Diferen\u0163a este dat\u0103, din nou, de c\u00e2t de puternic\u0103 este contaminarea. S-a constatat c\u0103, de regul\u0103, r\u0103spundem la un comportament sau o emo\u0163ie negativ\u0103 cu alte comportamente sau emo\u0163ii negative, mult mai frecvent dec\u00e2t \u00een cazul unor comportamente sau emo\u0163ii pozitive. Altfel spus, avem tendin\u0163a de a r\u0103spunde cu nervi la nervi, cu sup\u0103rare la sup\u0103rare, ceart\u0103 la ceart\u0103. La bucurii \u015fi veselie se pare \u00eens\u0103 c\u0103 nu reac\u0163ion\u0103m neaparat cu aceea\u015fi putere. Veselia te contamineaz\u0103 \u015fi ea, dar nu at\u00e2t de puternic ca \u015fi problemele (ceart\u0103, sup\u0103rare, etc.). De exemplu, suntem mai tenta\u0163i s\u0103 r\u0103spundem la furie cu furie, dec\u00e2t s\u0103 r\u0103spundem la veselie cu veselie. R\u0103ul, fie el exprimat prin cuvinte, fie prin atitudini sau comportamente, afecteaz\u0103 mult mai tare o rela\u0163ie, chiar dac\u0103 exist\u0103 \u015fi cuvinte frumoase, atitudini sau comportamente pozitive. R\u0103ul e at\u00e2t de puternic, \u00eenc\u00e2t e nevoie de 5 ori mai multe cuvinte bune sau gesturi frumoase pentru a anihila efectul unui cuv\u00e2nt sau gest ur\u00e2t! \u00cen timp ce un singur cuv\u00e2nt ur\u00e2t poate anihila efectul a 100 de cuvinte frumoase.<\/p>\n\n\n\n S-a demonstrat c\u0103 binele nu are efecte at\u00e2t de puternice nici \u00een ceea ce prive\u015fte inteligen\u0163a. Astfel, dac\u0103 un copil cre\u015fte \u00eentr-un mediu stimulativ, cu p\u0103rin\u0163i care au un nivel mediu sau ridicat de educa\u0163ie, nu va deveni neaparat mai inteligent. \u00cens\u0103 un alt copil, cu acela\u015fi nivel de inteligen\u0163\u0103, crescut \u00eentr-un mediu aversiv, cu p\u0103rin\u0163i cu un nivel sc\u0103zut de educa\u0163ie, va \u201epierde\u201d din inteligen\u0163a lui nativ\u0103. Cu alte cuvinte, faptul c\u0103 ne na\u015ftem \u00eentr-o familie bun\u0103, av\u00e2nd un nivel de trai acceptabil, poate sau nu s\u0103 stimuleze poten\u0163ialul intelectual, dar cu siguran\u0163\u0103 nu-l va deteriora. Dac\u0103 ne na\u015ftem \u00eentr-o familie cu probleme, conflicte, situa\u0163ie financiar\u0103 precar\u0103, abuzuri, \u015fansele ca poten\u0163ialul intelectual s\u0103 fie deteriorat sunt mult mai mari. Inteligen\u0163a unei persoane poate fi deteriorat\u0103 dac\u0103 tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-un mediu aversiv, dar faptul c\u0103 tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-un mediu favorabil nu reprezint\u0103 neaparat o garan\u0163ie c\u0103 acea persoan\u0103 va deveni mai inteligent\u0103. \u015ei din nou puterea r\u0103ului se dovede\u015fte a fi mai mare dec\u00e2t puterea binelui.<\/p>\n\n\n\n 5. Suntem preg\u0103ti\u0163i pentru ce e r\u0103u<\/strong><\/p>\n\n\n\n R\u0103ul pare s\u0103 fie mai u\u015for de detectat dec\u00e2t binele, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 \u015fi pentru c\u0103 exist\u0103 cu 50% mai multe cuvinte sau expresii care denumesc emo\u0163ii negative dec\u00e2t pozitive! Acest lucru este valabil \u015fi \u00een cazul felului \u00een care c\u0103ut\u0103m s\u0103 ne schimb\u0103m emo\u0163iile: avem mult mai multe modalit\u0103\u0163i de a evita sau de a reduce emo\u0163iile negative dec\u00e2t de a ne produce emo\u0163ii pozitive. Consum\u0103m mai mult timp \u015fi energie c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 nu sim\u0163im nepl\u0103cere sau triste\u0163e dec\u00e2t s\u0103 sim\u0163im bucurie sau mul\u0163umire. Mai mult, dac\u0103 avem o stare emo\u0163ional\u0103 negativ\u0103, vom fi mai aten\u0163i \u015fi vom prelucra informa\u0163iile mai profund dec\u00e2t dac\u0103 \u00een situa\u0163iile \u00een care ne sim\u0163im mai bine. Suntem aten\u0163i la st\u0103rile noastre negative, dar nu \u015fi la cele pozitive. Pe acelea le tr\u0103im pur \u015fi simplu. Nu \u00eencerc\u0103m s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m nimic din ele pentru c\u0103 de-a lungul timpului am fost preocupa\u0163i de pericole \u015fi de ce pot ele s\u0103 ne fac\u0103. A\u015fadar, suntem mai preg\u0103ti\u0163i pentru a identifica \u015fi a numi r\u0103ul dec\u00e2t binele, ne amintim mai bine tr\u0103irile negative, suntem mai preg\u0103ti\u0163i \u015fi \u015ftim mai bine s\u0103 evit\u0103m emo\u0163iile negative dec\u00e2t s\u0103 producem emo\u0163ii pozitive, suntem mai aten\u0163i atunci c\u00e2nd ne sim\u0163im r\u0103u, dar nu \u015fi c\u00e2nd ne sim\u0163im bine.<\/p>\n\n\n\n Resursele pe care le investim sunt mai multe atunci c\u00e2nd ne confrunt\u0103m cu r\u0103ul, dec\u00e2t atunci c\u00e2nd ne confrunt\u0103m cu binele.<\/p>\n\n\n\n 6. R\u0103ul ne \u00eenva\u0163\u0103 bine<\/strong><\/p>\n\n\n\n Se zice c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m din gre\u015felile noastre. Foarte adev\u0103rat, \u00een special dac\u0103 am fost pedepsi\u0163i pentru gre\u015felile f\u0103cute. Oamenii \u00eenva\u0163\u0103 mai repede din evenimente nepl\u0103cute, cum ar fi pedepsele, dec\u00e2t din evenimente pozitive, precum recompesele. Dac\u0103 exist\u0103 riscul de a pierde ceva (bani, bunuri etc.), atunci ne str\u0103duim mult mai mult \u015fi chiar reu\u015fim mai repede \u015fi mai u\u015for s\u0103 realiz\u0103m ceva dec\u00e2t dac\u0103 urmeaz\u0103 s\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103m acelea\u015fi lucruri. Ne mobiliz\u0103m mult mai multe resurse atunci c\u00e2nd vine vorba de a evita ceva nepl\u0103cut dec\u00e2t atunci c\u00e2nd avem de-a face cu un eveniment pozitiv. Din nou, este o lec\u0163ie pe care creierul a \u00eenv\u0103\u0163at-o de-a lungul evolu\u0163iei. C\u00e2nd miza este ceva nepl\u0103cut resursele noastre merg toate inspre a rezolva situa\u0163ia. C\u00e2nd miza este un c\u00e2\u015ftig, un beneficiu, organismul se mobilizeaz\u0103, dar nu are doza de alert\u0103 dat\u0103 de prezen\u0163a amenin\u0163\u0103rii. Regret\u0103m ratarea unui beneficiu sau a unui c\u0103\u015ftig, dar regret\u0103m mai mult \u015fi costurile sunt mai mari atunci c\u00e2nd rat\u0103m o amenin\u0163are sau un pericol. Supravie\u0163uirea noastr\u0103 nu a fost niciodat\u0103 afectat\u0103 de ratarea unei oportunit\u0103\u0163i, \u00een timp ce ratarea unui pericol putea s\u0103 te coste chiar via\u0163a. Mobilizarea \u00een fa\u0163a pericolului a contribuit la supravie\u0163uirea noastr\u0103 ca specie. Bucuria, fericirea, pot s\u0103 ne fac\u0103 via\u0163a mai frumoas\u0103, dar nu ne pot salva de pericole.<\/p>\n\n\n\n 7. Creierul \u015fi corpul reac\u0163ioneaz\u0103 mai puternic la r\u0103u<\/strong><\/p>\n\n\n\n Nevoia de protec\u0163ie a determinat o predispozi\u0163ie la nivelul creierului de a rec\u0163iona mai rapid \u015fi mai puternic la stimulii negativi dec\u00e2t la cei pozitivi. De-a lungul evolu\u0163iei creierul a extras o regul\u0103 care i-a asigurat supravie\u0163uirea: este mai adaptativ s\u0103 reac\u0163ionez la false pericole dec\u00e2t s\u0103 nu reac\u0163ionez deloc. C\u00e2nd vine vorba de pericole, de amenin\u0163\u0103ri, creierul nu-\u015fi asum\u0103 riscuri. Suntem \u201eprograma\u0163i\u201d genetic s\u0103 detect\u0103m mai rapid r\u0103ul, s\u0103 reac\u0163ion\u0103m mai rapid \u015fi mai puternic la r\u0103u \u015fi s\u0103 \u0163inem minte mai bine ceea ce ne-a cauzat nepl\u0103cerea. \u00cen felul acesta, \u00een caz c\u0103 apare din nou amenin\u0163area respectiv\u0103, ne vom putea ap\u0103ra mai repede \u015fi mai eficient. A\u015fadar, suntem mai aten\u0163i la ce e nepl\u0103cut, recunoa\u015ftem mai repede ceva amenin\u0163\u0103tor, ne reamintim mai u\u015for \u015fi mai repede experien\u0163ele negative. Deoarece investim mai multe resurse pentru a face fa\u0163\u0103 evenimentelor negative, acestea sunt mai profund procesate, mai puternic codate \u00een memoria noastr\u0103, \u00een consecin\u0163\u0103 amintirea lor este mai vie dec\u00e2t amintirea unor evenimente pozitive. Altfel spus, ne amintim mult mai bine \u015fi mai precis problemele pe care le-am avut dec\u00e2t bucuriile pe care le-am avut. Evenimentele stresante, singur\u0103tatea, lipsa suportului social, lucrurile rele care ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103, au un efect negativ asupra sistemului imunitar, sl\u0103bind capacitatea organismului de a lupta \u00eempotriva bolilor. Fiecare din noi poate s\u0103 constate c\u0103 atunci c\u00e2nd se confrunt\u0103 cu o problem\u0103 se simte mai obosit, mai sl\u0103bit. Organismul nu mai are resurse deoarece ele sunt investite \u00een a face fa\u0163\u0103 problemei cu care se confrunt\u0103. Din nou, un eveniment negativ poate s\u0103 ne fac\u0103 mai vulnerabili, \u00een timp ce un eveniment pozitiv nu ne face neaparat mai puternici. Evenimentele pozitive, precum a avea \u015fi a petrece timp cu prietenii, perioada de vacan\u0163\u0103 etc., nu cresc imunitatea, nu ne ajut\u0103 s\u0103 devenim mai puternici \u00een caz de boal\u0103.<\/p>\n\n\n\n 8. R\u0103ul c\u00e2nt\u0103re\u015fte mai mult \u00een deciziile pe care le lu\u0103m<\/strong><\/p>\n\n\n\n Atunci c\u00e2nd lu\u0103m o decizie, ne baz\u0103m pe informa\u0163iile pro \u015fi contra despre un anumit lucru. S-ar crede c\u0103, cu c\u00e2t avem mai multe informa\u0163ii pozitive despre un lucru, cu at\u00e2t e mai probabil s\u0103 ne decidem \u00een favoarea acestuia \u015fi cu c\u00e2t sunt mai multe informa\u0163ii negative despre el, cu at\u00e2t suntem mai tenta\u0163i s\u0103 fim contra lui. Lucru doar par\u0163ial adev\u0103rat! E adev\u0103rat c\u0103 atunci c\u00e2nd de\u0163ii multe informa\u0163ii pozitive despre un lucru probabilitatea de a decide \u00een favoarea lui este mai mare. Este la fel de adev\u0103rat c\u0103 atunci c\u00e2nd de\u0163ii mai multe informa\u0163ii negative despre un lucru probabilitatea de decide contra lui este mai mare. Relevan\u0163a informa\u0163iilor pozitive devine nul\u0103 \u00een momentul \u00een care \u00een \u201eecua\u0163ie\u201d apar \u015fi informa\u0163ii negative. E suficient s\u0103 avem c\u00e2teva informa\u0163ii negative pentru a ne forma o p\u0103rere proast\u0103 despre ceva, iar aceast\u0103 p\u0103rere proast\u0103 nu se mai modific\u0103, chiar dac\u0103 avem apoi mai multe informa\u0163ii pozitive despre acel lucru. Informa\u0163iile pozitive nu au puterea de a anula informa\u0163iile negative pentru a influen\u0163a procesul decizional. Este suficient\u0103 \u00eens\u0103 o singur\u0103 informa\u0163ie negativ\u0103 pentru a r\u0103sturna \u00eentreg procesul decizional. Si asta pentru c\u0103 suntem mai sensibili la procesarea informa\u0163iilor negative \u015fi reac\u0163ion\u0103m mai puternic dec\u00e2t \u00een cazul informa\u0163iilor pozitive. O p\u0103rere proast\u0103 odat\u0103 format\u0103 e mult mai greu de schimbat dec\u00e2t o p\u0103rere bun\u0103. O p\u0103rere bun\u0103 poate deveni o p\u0103rere proast\u0103 mult mai u\u015for, fiind suficiente pu\u0163ine descrieri sau caracterisitici negative ale unui lucru. G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 de c\u00e2te ori v-a\u0163i schimbat p\u0103rerea despre o persoan\u0103 doar pentru c\u0103 cineva a venit \u015fi v-a spus un lucru negativ despre persoana respectiv\u0103. Nu a mai contat c\u0103 \u00eenainte avea\u0163i o p\u0103rere bun\u0103. O singur\u0103 informa\u0163ie negativ\u0103 a fost suficient\u0103 pentru a v\u0103 schimba p\u0103rerea. Acest fapt este valabil pentru persoane, evenimente, obiecte etc. Informa\u0163iile negative ne influen\u0163eaz\u0103 mai puternic procesul decizional deoarece consecin\u0163ele \u00een cazul \u00een care am ignora informa\u0163iile negative ar putea fi mai grave dec\u00e2t dac\u0103 ignor\u0103m informa\u0163iile pozitive. Luarea unei decizii f\u0103r\u0103 a \u0163ine cont de informa\u0163iile negative presupune asumarea unui risc, pe care cei mai mul\u0163i nu sunt dispu\u015fi s\u0103 \u015fi-l asume. De-a lungul istoriei, am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 fim mai aten\u0163i la informa\u0163iile negative \u00een deciziile pe care le lu\u0103m, deoarece ignorarea lor \u00een procesul decizional ar putea s\u0103 ne coste mai mult dec\u00e2t ignorarea unor informa\u0163ii pozitive.<\/p>\n\n\n\n 9. Nu vrem s\u0103 fim r\u0103i<\/strong><\/p>\n\n\n\n De regul\u0103, ne place s\u0103 g\u00e2ndim pozitiv \u015fi s\u0103 avem o p\u0103rere bun\u0103 despre noi \u00een\u015fine. S-ar p\u0103rea c\u0103 binele este mai puternic dec\u00e2t r\u0103ul \u00een ceea ce prive\u015fte propria noastr\u0103 persoan\u0103. Cercet\u0103rile au demonstrat, \u00eens\u0103, c\u0103 mai degrab\u0103 evit\u0103m s\u0103 avem o p\u0103rere proast\u0103 despre noi dec\u00e2t ne str\u0103duim s\u0103 avem o p\u0103rere favorabil\u0103 nou\u0103. Cu alte cuvinte, vrem s\u0103 fim opusul a ce nu am vrea s\u0103 fim: ne dorim \u015fi \u00eencerc\u0103m s\u0103 fim independen\u0163i, pentru c\u0103 nu ne place s\u0103 fim dependen\u0163i, ne-ar pl\u0103cea \u015fi ne str\u0103duim s\u0103 fim genero\u015fi, pentru c\u0103 evit\u0103m ideea de a fi egoi\u015fti sau suntem harnici, pentru c\u0103 e nepl\u0103cut s\u0103 \u015ftim despre noi c\u0103 suntem lene\u015fi.<\/p>\n\n\n\n Din nou, nevoia de protec\u0163ie \u00eempotriva r\u0103ului (a ideii c\u0103 suntem r\u0103i) e mai mare dec\u00e2t nevoia de a fi buni. Aceast\u0103 idee a fost confirmat\u0103 de numeroase studii, care arat\u0103 c\u0103 suntem mai dispu\u015fi s\u0103 \u201earunc\u0103m vina\u201d asupra altora, s\u0103 ar\u0103t\u0103m c\u00e2t sunt al\u0163ii de r\u0103i, dec\u00e2t s\u0103 ne l\u0103ud\u0103m cu calit\u0103\u0163ile noastre sau s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 devenim mai buni. Investim foarte multe resurse \u201epentru a nu fi r\u0103i\u201d, dar nu investim la fel de multe resurse pentru \u201ea fi mai buni\u201d. Nu facem acest lucru con\u015ftient. Filogeneza este cea care dicteaz\u0103 aceast\u0103 reac\u0163ie prioritar\u0103 la orice valen\u0163\u0103 negativ\u0103.<\/p>\n\n\n\n 10. Concluzii<\/strong><\/p>\n\n\n\n Studiile asupra mai multor aspecte diferite ale psihologiei \u015fi medicinii au ar\u0103tat c\u0103 r\u0103ul e \u201emai puternic\u201d dec\u00e2t binele. Rezultatele acestor cercet\u0103ri nu sunt \u00eentotdeauna constante \u015fi variaz\u0103 mult de la un caz la altul, \u00eens\u0103 nu exist\u0103 cercet\u0103ri care s\u0103 demonstreze contrariul, adic\u0103 faptul c\u0103 binele e mai puternic dec\u00e2t r\u0103ul. Faptul c\u0103 supravie\u0163uirea noastr\u0103 ca specie a fost marcat\u0103 de evitarea pericolelor sau de reac\u0163ionarea din timp la pericole pentru a ne ap\u0103ra, a f\u0103cut ca pericolul (r\u0103ul) s\u0103 fie detectat mult mai rapid, s\u0103 investim mai multe resurse odat\u0103 ce am detectat un pericol. Ceea ce la \u00eenceput a fost o nevoie pentru a ne asigura supravie\u0163uirea ca specie, a devenit o regul\u0103 encriptat\u0103 \u00een creierul nostru. Continu\u0103m s\u0103 facem tot ce ne st\u0103 \u00een putin\u0163\u0103 pentru a face fa\u0163\u0103 problemelor, evenimentelor negative. Pe scurt spus ne investim toate resursele, dac\u0103 e cazul, doar pentru a nu ne fi r\u0103u. \u00cen tot acest timp \u00eens\u0103 nu am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 facem ceva pentru a ne fi bine<\/u><\/strong>. Chiar dac\u0103 finalitatea este aceea\u015fi, prioritatea noastr\u0103 este s\u0103 nu ne fie r\u0103u, nu s\u0103 ne fie bine. \u00cen via\u0163a de zi cu zi, evenimentele negative au un impact mai puternic \u015fi care dureaz\u0103 mai mult \u00een compara\u0163ie cu evenimentele pozitive. Rela\u0163iile cu prietenii sau cu familia sunt mult mai afectate de fapte sau vorbe ur\u00e2te dec\u00e2t de fapte sau cuvinte frumoase. \u00cenv\u0103\u0163\u0103m mai repede dac\u0103 e vorba de ceva negativ, ne str\u0103duim mai mult s\u0103 evit\u0103m nepl\u0103cerea dec\u00e2t s\u0103 aducem un plus de bine. Un mediu familial aversiv e mai puternic dec\u00e2t mo\u015ftenirea genetic\u0103. Impresia format\u0103 pe baza unor informa\u0163ii negative este mult mai greu de schimbat dec\u00e2t cea bazat\u0103 pe informa\u0163ii pozitive. Un feedback negativ are un efect mai puternic dec\u00e2t unul pozitiv, iar s\u0103n\u0103tatea ne este mai afectat\u0103 de emo\u0163ii \u015fi evenimente negative dec\u00e2t de cele pozitive.<\/p>\n\n\n\n R\u0103ul e mai puternic dec\u00e2t binele \u00een cazul oamenilor \u015fi al animalelor, \u00een cadrul proceselor psihice \u015fi \u00een rela\u0163iile dintre oameni, \u00een ceea ce prive\u015fte amintirile, dar \u015fi g\u00e2ndurile despre viitor. Prezen\u0163a r\u0103ului ne-a \u00eenv\u0103\u0163at cum s\u0103 \u00eei facem fa\u0163\u0103, cum s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m, iar acest lucru ne-a asigurat supravie\u0163uirea ca specie. Apari\u0163ia problemelor ne-a \u00eenv\u0103\u0163at cum s\u0103 le rezolv\u0103m \u015fi cum s\u0103 le facem fa\u0163\u0103 pe viitor. Marile crize existen\u0163iale au fost sursa unor importante opere de art\u0103, problemele omenirii au fost cele care au \u00eempins civiliza\u0163ia \u00eenainte \u015fi au stimulat progresul, marile companii au \u00eenv\u0103\u0163at din erorile pe care le-au f\u0103cut, lucru care le-a asigurat dezvoltarea. Una din strategiile care i-au asigurat succesul lui Bill Gates a fost analiza erorilor care se f\u0103ceau \u015fi a nerealiz\u0103rilor (la \u00eent\u00e2lnirile cu \u015fefii diferitelor departamente era interesat \u00een primul r\u00e2nd de ce anume nu s-a realizat \u015fi ce erori s-au f\u0103cut). \u00cen acest sens r\u0103ul este mai puternic dec\u00e2t binele.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" sursa: cognitrom.ro, paxonline.ro Baumeister, R.F., Bratslavsky, E., Finkenauer, C., Vohs, K.D. (2001). Bad Is Stronger Than Good. Review of General Psychology, vol. 5, no. 4, p. 323-370. Dintotdeauna, evenimentele nepl\u0103cute au l\u0103sat urme mai profunde \u015fi au persistat mai mult timp \u00een mintea noastr\u0103 dec\u00e2t evenimentele pl\u0103cute sau frumoase. Pierderea cuiva drag sau a unor […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"","sticky":true,"template":"","format":"standard","meta":{"saved_in_kubio":false,"footnotes":""},"categories":[11,12],"tags":[],"class_list":["post-293","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-psihologia-anxietatii","category-psihoterapie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.liviumacovei.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/293","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.liviumacovei.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.liviumacovei.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.liviumacovei.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.liviumacovei.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=293"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.liviumacovei.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/293\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":313,"href":"https:\/\/www.liviumacovei.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/293\/revisions\/313"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.liviumacovei.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=293"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.liviumacovei.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=293"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.liviumacovei.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=293"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n